Șomerul român care a reușit prima teleportare de particule din istorie. Viața de film a unui savant puțin cunoscut în propria țară

Sandu Popescu s-a născut în 1956, în orașul de pe Crișul Repede, Oradea. Este un fizician româno-britanic care operează în bazele mecanicii cuantice și a informațiilor cuantice și este primul om de știință din lume care a reușit teleportarea unei particule. Se întâmpla pe 4 iulie 1997, în laboratoarele Hewlett Packard din Bristol, Regatul Unit.

Șomerul român care a reușit prima teleportare de particule din istorie

Sandu Popescu este profesor de fizică la Universitatea din Bristol, din anul 1999. A studiat cu Yakir Aharonov. Apoi, a urmat cursuri de cercetare postdoctorală cu François Englert , apoi cu Abner Shimony și Bahaa Saleh. Din 1996 până în 1999 a fost cititor la Institutul “Isaac Newton”, Universitatea din Cambridge. Principalul obiect de lucru al lui Popescu se află în bazele mecanicii cuantice și ale informațiilor cuantice, unde a fost unul dintre deschizătorii de drum ai domeniului, iar mai recent, în fundamentele mecanicii statistice și termodinamicii cuantice.

A proiectat schema experimentală pentru primul experiment de teleportare cuantică. Specialist în fizică cuantică, Sandu Popescu nu şi-a abandonat cercetările în domeniu ajungând, după ani de experimente, la rezultatul spectaculos de teleportare. Profesorul român de la Universitatea Bristol din Marea Britanie este membru al Institutului Internaţional de Studii în domeniul cuanticii. Este cunoscut ca unul dintre fondatorii şi cercetătorii cei mai activi din domeniu. A inițiat cercetări privitoare la “entanglement multi-partite” şi a fost primul care a extins noţiunea de non-localitate dincolo de mecanica cuantică.

Meteorologii Accuweather anunță 3 zile consecutive de ninsori și viscol în România

Ce a primit o clientă, după ce a comandat piept de pui în...

Împreună cu omul de știință James Massar, el a iniţiat zona de estimare a stării cuantice, iar alături de William Gisin a iniţiat subiectul privitor la alinierea cadrelor de referinţă prin mijloace cuantice. El a făcut primele cercetări în zona de spectroscopie. A avut schimb de informaţii de succes cu importanți experimentatori. Universitatea din Toronto, Centre for Quantum Information and Quantum Control, i-a acordat premiul John Stewart Bell pentru contribuţiile aduse în domeniul mecanicii cuantice.

La fel de puțini știu că în regimul comunist a reușit „performanța” de a fi șomer. Așa cum des se întâmpla pe vremea partidului unic din România, nu i-a fost prețuită adevărata valoare în aria științifică. Astfel, ulterior, a emigrat în Marea Britanie.
În urmă cu câțiva ani, într-un interviu, eminentul savant Sandu Popescu declara că revine destul de des în România, iar atunci când se află în urbea natală se simte atât de bine și de integrat, de parcă nu ar fi plecat niciodată de acasă, potrivit bihoreanul.ro.

Pentru cei mai puțin familiarizați, mecanica cuntică este o teorie fizică, o ramură a ei, menită să descrie comportamentul materiei la nivelul atomic şi subatomic, fenomene pe care fizica newtoniană precum şi electromagnetismul clasic nu le pot explica. Cel puțin deocamdată.

Un computer de 52.000 mai puternic decât cel clasic

Profesorul doctor Sandu Popescu este însă românul cu rezultatele cele mai importante în fizică din toate timpurile. Peste mulţi savanţi de prestigiu ai lumii. Nu este o exagerare. Fenomenul de teleportare ar trebui să-i poarte numele, “Teleportarea Popescu”. Pentru că ideea savantului român, acum profesor la prestigioasa universitate britanică menționată, a dus la realizarea primei teleportări a unei particule. Fizicianul nostru a avut cea mai mare contribuţie la primul experiment de acest fel. Realizările sale şi ale echipei de cercetare din care a făcut parte ar putea duce, într-un viitor apropiat, la realizarea unui supercomputer.

Este vorba despre calculatorul cuantic. Performanţele acestuia vor fi, cu siguranță, uluitoare. Informaţiile ştiinţifice consultate indică fără dubii un fapt. Anume, cu ajutorul său vor putea fi realizate într-o săptămână ceea ce un computer obişnuit face în 1.000 de ani. Aşadar, există posibilitatea reală de a fi creat un computer de 52.000 de ori mai puternic decât unul clasic, cel pe care îl cunoaștem, cu ajutorul rezultatelor românului Sandu Popescu, cel care a reuşit performanţa teleportării unei particule.

O aplicaţie a acestei invenţii a fost criptografia, transmiterea mesajelor secrete. În prezent, pe lângă postul de profesor de fizică cuantică la universitatea din Marea Britanie este şi visiting professor la Mathematics Institute, Berkeley. Popescu investighează aspectele fundamentale ale fizicii cuantice pentru întelege mai bine natura comportamentului cuantic.

Alte aplicații ale invenției savantului român

Mecanica cuantică este unul dintre pilonii fizicii moderne şi formează baza pentru multe dintre domeniile sale, cum ar fizica atomică, fizica stării solide şi fizica nucleară, cât şi fizica particulelor elementare, dar şi ramuri înrudite, cum ar fi chimia cuantică. Pentru că centrul de interes al studiilor sale îl reprezinta aspectele fundamentale ale fizicii cuantice, el a reuşit o mai bună înţelegere a naturii comportamentului cuantic. Între 1996 si 2008 a fost asociat al firmei “Hewlett Packard” din Bristol, Marea Britanie în laboratoarele căreia a reuşit în 1997 fabulosul experiment de teleportare, invenţie care are ca aplicaţii practice criptografia şi transmiterea mesajelor secrete. În anul 2001 a fost laureat cu premiul Adams Prize. Adams Prize este oferit în fiecare an de Facultatea de Matematică de la Universitatea Cambridge şi St. John’s College unui cercetător tânăr din Marea Britanie pentru rezultate deosebite în cercetare matematică sau altă ramură a ştiinţei.

Premii și distincții

Dacă în România comunistă Sandu Popescu nu însemna mai mult decât un biet șomer, ca de obicei, lumea bună a Occidentului a știut să dea Cezarului ce i se cuvine. Astfel, eminentul savant român a primit, de-a lungul timpului petrecut departe de țara natală, studiind și realizând fenomene de o valoare absolut incontestabilă în laboratoare străine, Premiul Adams (2001), Prelegerea Clifford Paterson (2004), precum și Premiile John Stewart Bell (2011), Wolfson pentru Meritul de Cercetare (2012). Lor li se adaugă Medalia Dirac primită în 2016.